Cu ani in urmă, pe o stradă de legătură, pe atunci mai discretă, între Ştirbei Vodă şi Calea Griviţei, la etajul întâi al unei case în care arta plastică şi decorativă aleasă, lemnul lucrat, obiectele de cult sau stampele japoneze se găseau, necăutate, ci răsărite şi împlinite acolo, parcă dintotdeauna, într-un decor interior intim, fascinant, de un rafinament cum rar se mai văzuse, prin el însuşi o operă, putea fi întâlnit Vasile Grigore. Colecţia personală a maestrului Vasile Grigore constituia privilegiul celor apropiaţi, singurii beneficiari ai unui tezaur sistematizat şi coerent, ce prinsese contur pe pereţii atelierului.

 Astfel, după o lungă aşteptare, Vasile Grigore a dezvăluit şi altora muzeul său tainic, comoara tăcută adunată cu multă trudă dar şi bun gust, constituindu-se într-o colecţie care-i poartă numele, declarată începând cu data de 25 mai 2004 de utilitate publică. Tot prin străduinţa acestui mare colecţionar a fost găsită şi amenajată actuala clădire cu spaţii de expunere pe două nivele unde piesele sunt dispuse în cele cinci săli , reprezentând şapte secţiuni mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară românească şi artă decorativă europeană, orientală şi extrem-orientală). Spaţiile de expunere comunică între ele printr-o scară interioară, pe al cărui palier, o serie de exponate introduc vizitatorul în tematica sălilor în care va păsi.

Donaţia însumează numai în spaţiile de expunere 500 de piese şi ni se înfăţişează ca un ansamblu care vizează treptat aproape toate domeniile artelor frumoase. Colecţionarul-artist nu îşi refuză posibilitatea proximităţii permanente a unui artist de care este fascinat, astfel încât pasiunea sa se îndreaptă spre câţiva artişti de seamă ai picturii, sculpturii şi graficii româneşti interbelice şi contemporane. Dragostea pentru arta populară românească a maestrului şi pasiunea de a aduna obiecte autentice care să ilustreze varietatea motivelor decorative au dus în final la alcătuirea unei colecţii etnografice deosebite, la care au contribuit diferite genuri de artă.

Legătura cu arta universală este subtilă, discretă şi întotdeauna văzută din perspectiva artei româneşti. În selecţia de stampe japoneze, între care se numără artişti celebri din "Ţara Soarelui Răsare", se poate observa puterea revelatoare a liniei, la fel ca în cazul graficii româneşti. Pictate manual sau imprimate, piesele de porţelan de provenienţă japoneză sau chineză se constituie ca un remarcabil ansamblu care impresionează printr-o cromatică strălucitoare şi preţiozitate a suprafeţelor pieselor. Ceramica englezească de tip-Delft, faianţa germană, rusească şi franceză nu sunt decât câteva din nenumăratele tipuri realizate, prezente în colecţie. Pe aceeaşi linie a obiectelor de "uz casnic" se înscriu şi piesele de metal, gravate, ciocănite, poansate sau perforate. Cu o cromatică armonioasă, covoarele orientale de rugăciune, de o rară poezie si distincţie revin ca o realitate istorică în aproape toate sălile muzeului. Marchetate, intarsiate sau pictate, exemplarele de mobilier oferă indicii despre marea îndemanare şi sensibilitate a ebeniştilor francezi, olandezi sau japonezi.

Colecţia sa de discuri, precum şi biblioteca, deasemeni părţi componente ale donaţiei, o completează şi sugerează cu mare acurateţe care sunt direcţiile care l-au influenţat pe artist şi pe colecţionar în acelaşi timp. Pentru fiecare dintre cele şapte secţiuni ale colecţiei, de la pictură şi grafică până la stampe japoneze, de la icoanele românesti pe lemn şi pe sticlă până la covoarele orientale, biblioteca a fost in permanenţă pentru maestrul Vasile Grigore un instrument de îndrumare în demersul său artistic.

Părea că tradiţia marilor noştri colecţionari a apus. Maestrul demonstrează contrariul şi aceasta într-o manieră excepţională. Prin opera sa şi prin ctitoria din str. Maria Rosetti 29, Vasile Grigore se înscrie în marea artă contemporană a veacului nostru.