Istoria bărbieritului este captivantă. Încercări de a avea un obraz fin, de a atenua cumva din ”duritatea” expresivității, pot fi regăsite în descoperirile arheologice.
Primele instrumente de bărbierit descoperite de către arheologi datează din mileniul al VI-lea înainte de nașterea lui Hristos, realizate din piatră, în special din obsidian și cremene.
În secolul al IV-lea după Hristos, sunt consemnate instrumente de bărbierit din bronz și aur la curțile faraonilor. Prima atestare antică din perioada romană este descrisă în secolul al VI-lea după Hristos, specificându-se folosirea briciului de către împăratul Lucius Tarquinius Priscus.
În perioada modernă, confecționarea briciului ca instrument de bărbierit apare prin anii 1740, când Benjamin Huntsman reușește să producă primul oțel călit. Având acest material la dispoziție, apare pe piață o varietate de instrumente de bărbierit, inclusiv o gamă de lux.
Pentru un bărbierit fără ”asperități”, era necesar întreținerea briciului prin curățare, uscare sau chiar ungere. Recomandările vremurilor pentru utilizarea briciului indicau o ”pauză” a acestuia după fiecare folosire. Casele respectabile aveau o adevărată colecție de brice, câte unul pentru fiecare zi.
În perioada interbelică, în România, existau saloane de lux, în care bărbieritul era un adevărat răsfăț. Era folosit aburul și prosoapele fierbinți și chiar masajul facial.
Ca instrumentar nelipsit alături de briciul ascuțit pe curele din piele sau piatră de ardezie pentru obținerea unui tăiș fin, se găsea pămătuful din păr de bursuc, castronul cu apă călduță și creionul hemostatic realizat din piatră acră.
Apar și cremele de bărbierit și după efectuarea acestei operațiuni. Se remarcă în acest sens compania românească ”Farmec” a cărui debut începe din 1886.
Bărbieritul, folosind ca instrument briciul, reprezenta, mai ales pentru partea feminină care asista la bărbieritul partenerului, o acțiune de mare curaj, care stimula adrenalina. În același timp și ”ceva” care definea masculinitatea.
Muzeul Național al Agriculturii invită publicul vizitator să vadă colecția de instrumente de bărbierit și totodată introducerea în atmosfera interbelică a saloanelor de frizerie, care pot fi văzute în cadrul expoziției ”LA PAS PRIN LUMEA SATULUI”.
Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu
