Muzeul Național al Agriculturii prezintă:
DIN TREBURILE ȚĂRANILOR LA CÂMP
GRAPA CU COLȚI DE FIER
Viața țăranului din satele românești tradiționale se împletea armonios cu natura. Credința că Dumnezeu este stăpânul tuturor vietăților și lucrurilor l-a determinat să aleagă cu cumpănire orice activitate necesară și unealta potrivită pentru ceea ce avea să înfăptuiască.
Grapa cu cadru din lemn și colți de fier ca să fie realizată era necesară colaborarea dintre tâmplarul satului și meșterul fierar.
Ca unealtă, era folosită cu o frecvență destul de mare, fiind întrebuințată la pregătirea terenului în urma arăturilor. Pământul trebuia să fie cât mai afânat și să i se dea o suprafață uniformă. Astfel, erau necesare mai multe treceri pentru „a scoate” o suprafață netedă.
Când rezultatul a mai multor treceri cu grapa era mulțumitor, se pregătea semănatul cu mâna, sau cei cu stare apelau la o semănătoare nici ea prea sofisticată.
După semănat era necesară iarăși o grăpare cu mai multe treceri, pentru a încorpora semințele în sol.
Alături de plug, și grapa era o unealtă indispensabilă țăranului. Nu se putea concepe ca pornirea activităților agricole să se facă fără grapă. Există un proverb românesc care spune:
„ Graba strică treaba, dar grapa o descurcă”. Cu alte cuvinte, dacă o arătură nu era făcută cum trebuie, șansa remedierii lucrării consta în grăparea terenului.
Țăranii se preocupau din timp ca grapa să fie bine pusă la punct, solidă, grăpatul fiind o lucrare destul de anevoioasă și care cerea repetarea acestei operațiuni pe tot parcursul sezonului agricol.
Muzeul Național al Agriculturii deține o colecție însemnată de grape realizate din diverse materiale, fiecare dintre ele scriind o istorie a timpului său în glia patriei.
Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII Slobozia
