Muzeul Național al Agriculturii prezintă:
FERMA MODEL PERIEŢI - SCURT ISTORIC
Muzeul Național al Agriculturii are în administrarea sa una dintre cele mai mari ferme semincere de legume și flori care a funcționat în România primei jumătăți a secolului al XX-lea, la Perieți, județul Ialomița. Aceasta a fost instituită de Aureliu Popescu, fost reprezentat al României, pe partea comercială, la Paris, în anii 30 ai secolului trecut. Ferma a fost numită model pe baza inspectării sale de către persoane din conducerea ministerului de atunci. A fi Fermă Model însemna a fi un adevărat laborator de cercetare, unde se experimentau ultimele noutăți în domeniu, în cazul de față în cel al horticulturii și agriculturii. Această instituție de anvergură a intrat în patrimoniul muzeal prin bunăvoința donatoarei ing. Ileana Stoianovici, ultima descendentă a familiei care a deținut ferma. Pentru a înțelege mai bine modul în care ”a luat naștere” această Fermă Model Seminceră se vor relata etapele importante prin care a trecut terenul și Ferma de-a lungul timpului.
Moşia Perieţi- Ferma Perieţi
- În anul 1918, prin testamentul senatorului de Ialomiţa, moşneanul perieţean Ioan Poenaru-Bordea, dr. Ioan Stoianovici intră în posesia moşiei Perieţi, inclusiv a locului unde se va dezvolta, la începutul secolului al XX-lea, Ferma Model Perieţi.
- În anul 1926, o parte din Moşia Perieţi, intră în posesia Leliei Stoianovici şi copiilor Ileana şi Şerban, în urma unui proces de moştenire a averii de pe urma soţului, doctorul Ioan Stoianovici.
Ferma experiment - Ferma model
- Începând cu anul 1938 Aureliu Popescu pune bazele Fermei semincere de Flori şi Legume Perieţi. El măreşte lotul Domeniului Perieţi, viitoarea fermă, prin cumpărări ale unor parcele învecinate.
- În anul 1944 la Ferma Perieţi are loc un mare furt pus la cale de către contingentele de soldaţi ale armatelor sovietice ajutate de câteva familii din sat. Atunci se pierde o mare parte din inventarul fermei: cai, boi, căruţe, automobil, tractor ş.a.
- În anul 1945 Ferma este propusă pentru expropriere. Amânarea acestui proces este iniţiată de un bine documentat Memoriu al lui Aureliu Popescu unde explică unicitatea fermei semincere din Perieţi în zona Munteniei.
- În data de 25.11.1946, în urma constatărilor făcute de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Ferma Perieţi este ridicată la rang de fermă model date fiind dotările, rigurozitatea şi unicitatea la nivel de arealul Munteniei.
Expropriere-Retrocedare
- În 10 martie 1949, Ferma Model Perieţi este supusă procesului de expropriere iniţiat de Partidul Comunist Român aflat la putere atunci.
- În perioada 1949-1989 Ferma nu a mai funcţionat cu scopul iniţial, ci a ajuns să fie doar o secţie a G.A.S. "Ştefan Gheorghiu", G.A.S. Perieţi intrând în componenţa IAS Andrăşeşti. În documentele de arhivă am identificat-o cu diverse denumiri precum Secţia Legumicolă Perieţi sau Secţia nr 9 Sere Perieţi.
- După Revoluţia din decembrie 1989, locul fermei şi clădirile aferente, care încă mai erau în picioare, au intrat în patrimoniul Societăţii Comerciale Ceres S.A. sub denumirea de Ferma 9 - Sere Perieţi.
- Odată cu fenomenul de retrocedare a vechilor proprietăţi expropiate, organizat de Statul Român începând cu anul 2001, d-na inginer agronom Ileana Stoianovici, reintră în posesia clădirilor confiscate de către regimul comunist de la familia sa.
- În anul 2003 Incinta Fermei Model Perieţi este donată Muzeului Agriculturii din România alături de documente care confirmă parcursul istoric al fermei semincere şi a familiilor care au contribuit la înfiinţarea acesteia.
- În anul 2004, Ferma Seminceră de la Perieţi a fost recunoscută ca monument de istorie agrară din România, de către Ministerul Culturii, la peste 60 de ani de la înfiinţare.
Muzeograf, Dr. Andreea Panait
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII Slobozia
